Toma necredinciosul
Pe cer un nor hoinar se arătă în zare Aruncându-şi umbra pentru-o clipă, Iar printre ucenici vorbea cu voce tare Toma, numit Geamănul, şi gându-i se-nfiripă: „Dacă nu voi vedea eu semnul cuielor Şi nu voi pune degetul pe coasta Lui Nu voi da nicicând crezare vorbelor…” Ucenicii se cutremurară de necredinţa lui. Dar peste opt zile împreună ucenicii stând Li se arătă Iisus prin uşa încuiată, Toma-L cercetă de gându-i ascultând… „Domnul meu, Dumnezeul meu!” rosti deodată. Iisus privi-nspre Toma în genunchi căzut: „Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut!”