Poezii Creștin Ortodoxe

S-a înfiorat pământul de lacrimi şi de jale. O, Maica durerii ! Tu stai plângând amar pe dealul Căpăţânii, Strângând la pieptu-ţi cald ca pe o comoară, Pe care vrei să o fereşti, de pornirile răutăţii şi a urii Picioarele sfinte, pătrunse de cuie, însângerate. Picioarele care au călcat valurile mării înfuriate Şi au sfinţit pământul. Apoi, ochii tăi, înroşiţi de lacrimi, Abia pot să mai privească, Mâinile cele preacurate, care au dat atâtea binecuvântări Şi au vindecat atâtea boli, Cum sunt ţintuite pe lemnul aspru şi uscat al crucii tari. Urechile tale aud printre vorbele de ocară şi pline de dispreţ, Răsuflarea dulce a Fiului tău Şi bătăile inimii Lui cum se sting uşor. Şi atunci, simţi prin inima de Mamă, Sabia proorocită de dreptul Simeon, Cum se învârte mai cu cruzime în rană. O, Maică a durerii ! Sufletu-ţi gingaş, preacurat şi sfânt Se sfâşie de mare amărăciune. Şi întrebările se nasc pe rând : - Unde sunteţi voi, cei de aproape Ce L-aţi cunoscut ? Petru şi ceilalţi apostoli Und...

David, împărat de glorie, Mereu ai purtat victorie, Apărând poporul tău, Ajutat de Dumnezeu. David, împărat mărit, Tot timpul ai fost cinstit, Prin învăţătura ta, Când ai scris şi Psaltirea. Carte sfântă ce ne-nvaţă, Multe lucruri cu povaţă, Să urmăm o cale dreaptă, Şi mult binecuvântată.

Vreau să transform orice cârtire Într-un imn de mulţumire, Să topesc orice mâhnire Cu o rază de iubire. Să înec orice chin mare Într-un ocean de răbdare. Prin răbdare-n suferinţă Dobândi-voi biruinţă. Să alin orice durere Cu o sfântă mângâiere, Orice zgură de păcat Să-l fac alb imaculat. Vreau, dar eu nu izbutesc Dă-mi al Tău Sfânt Har Ceresc! Pot să duc lupta cea bună Doar cu Tine împreună.

Marele Pod A căzut peste Mare, Orizonturi s-au rupt Și pluteau printre valuri. Duhul durerii A strigat către Cer Și Cerul s-a aplecat, Deschizându-se... Valurile s-au oprit, Marea s-a făcut de piatră: Soarele mângâie clopotele Ce așteaptă să cânte Învierea... 

Ce este viața aceasta pentru om? Un șir întreg de răni și suferinţe. Să se ridice unul și să spună, Că n-a răbdat în viață umilințe. Poți tu să spui că n-ai greşit vreodată, Că n-ai mințit, că nu ai judecat, Că ai urmat tot timpul calea dreaptă, Sau nu știi ce este acela un păcat? O, da! Tu știi, și chiar de nu ai vrea Să recunoști că porți vreo vină-n tine, Tu duci o luptă toată viața ta Cu tot ce te înconjoară, și cu tine. Când greul vieții, povara crucii tale, Îți pare câteodată atât de grea, Priveşte omule, o cruce, pe Golgota, Ce poartă-n ea povara cea mai grea. Un trup zdrobit, bătut în cuie, prins de cruce. Un suflet blând, curat, fără păcat. L-au răstignit pe cel ce-ntreaga viață, Minuni și fapte bune a semănat. Ce mare e contrastul răutății! În fața unui om atât de blînd. Ce mare e păcatul omenirii! Când Maica stă sub cruce lăcrimând. Să luăm aminte la jertfa lui Iisus, La sângele ce-a curs nevinovat. La toți cei ce-au răbdat, asemeni lui, Să nu mai repetăm la nesfârșit acest ...

Sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu “Bucurã-Te!” Îţi cânt azi şi eu, Cã eşti Preaslãvitã în Cerul Cel Sfânt Şi Prealãudatã aici, pe Pãmânt. Tu eşti Sfânta mea Mãicuţã, Tu eşti o Bisericuţã, Cãreia I se închinã Toţi cei ce cautã luminã. Te-ai bucurat, Maicã Sfântã, Când ai primit Bunavestire De la Îngerul care-Ţi cântã: “Bucurã-Te Sfântă Marie !” Dumnezeu Te-a învrednicit A naşte pe Împãratul Mare, Fecioarã fiind ai primit Aceastã binecuvântare. Aşa cum s-a profeţit Sabie ai şi primit, Când al Tãu Fiu, Maicã Dulce, A fost osândit pe Cruce. Nici o maică de pe lume Nu a suferit ca Tine, Nimeni nu a pãtimit Ca Fiul Tãu când a murit. Cât de mult ai suferit Când L-ai vãzut pe Dumnezeu Când al Tãu Fiu a fost lovit, Scuipat şi osândit la rãu. Şi toate, Mãicuţã Sfântã, Pentru a noastrã izbãvire, Ne cheamã mereu la luptã Ca sã ne dea mântuire. Ai fost lângã Fiul Tãu în lume Atât la rele cât şi la bune, Ai plâns pentru al Tãu Fiu, Şi-acum eşti cu El, în Raiul Cel Viu. Maicã Pururea Fecioarã, Tu eşti a ...

Ţie, Doamne, Îţi mulţumesc, Că m-ai făcut să Te iubesc Şi totdeauna Ţie aş vrea Să-Ţi dăruiesc viaţa mea. Tu ştii cât de mult îmi doresc Să vin la Tine, să-Ţi slujesc, Nu ştiu ce mi-ai rânduit, Părinte, Ai milă de mine, Sfinte. Eu am nevoie de Tine, Pentru a trece cu bine Peste toate greutăţile Şi-a dobândi bunătăţile, Bunătăţi, pe care sper C-o să le primesc în cer, Acolo-n Împărăţia Ta, Când de-aici mă vei lua. Nu ştiu, Doamne, ce va fi, Când Tu din nou vei veni, Nu ştiu cât o să trăiesc, Dar ştiu sigur că TE IUBESC. Şi tot ceea ce îmi doresc Este ca Ţie să-Ţi slujesc, Pe pământ, cât voi trăi Şi sus în cer, când voi veni. Nu ştiu de voi veni la Tine, Dar să ai milă de mine, Iar oriunde eu voi fi, Tu lângă mine să fii. Într-o zi să pot ajunge Şi să pot, să-ncep a plânge, Lânga Sfântă Crucea Ta, Pe Dealul din Golgota. Dar nu în Ierusalim pământesc Ci în Raiul cel Ceresc, Sus de-a dreapta Ta să stau, Binecuvântări să iau, De la Tine, Scump Iisus, Cum iau Sfinţii acolo sus, Ţie slujindu-...