Poezii Creștin Ortodoxe

Orice slujbă bisericească Este o petrecere duhovnicească. Petrecerile lumești, Oriunde le găsești. Dar petrecerea cu Hristos Ne este de mult folos! În biserică veniți, La petrecere poftiți!

Cine își alege  O nevoință duhovnicească   Mai mare  și o face Fără Binecuvântare, Poate să se mândrească în sine, Crezând că face bine. Încearcă  prea mult să postească, Rugăciuni multe să rostească,  Dar, fără să-și dea seama, Poate grav să se îmbolnăvească! Și apoi să cârtească. Dumnezeu nu cere nimănui Mai mult decât el poate, Dar Crucea vieții,  Singuri ne-o îngreuiem, Prin neascultare și alte păcate.

Viața unui om, în această lume, Este un interval deschis spre infinit; Este inclus in Viața veșnică, Se va continua la nesfârșit: În Raiul, în care, Bucuria crește necontenit, Sau în Iadul, unde, Suferința nu are sfârșit. Prin ceea ce omul face,  Simte și gândește, Pentru veșnicie El se pregătește!

Când iert, am pace-n suflet, Răsare bucuria! Se sparge zidul nevăzut, Care oprea iubirea. Iertând, îmi fac prieten Pe cel mai rău duşman, Căci toată vrăjmăşia Dispare-atunci în van. Iisuse, care ai iertat Pe-ai Tăi răstignitori, Ajută-ne, cu Harul Tău, Să fim mai iertători!

Cine de Hristos ascultă, Are bucurie multă! Cei care pe Sfinți cinstesc, De rele se izbăvesc.

Îmi este trupul greu şi inert, ca la îngropăciune, Iar sufletul uşor şi luminos precum o rugăciune… Trupul plin de dorinţe mă trage în jos, ca să pier… Sufletul se înalţă pe aripi de îngeri, la Cer… Între trup şi suflet este o delicată scară, Pe care voinţa mea urcă mereu şi coboară… Între Rai şi Pământ este-o scară înaltă, de Sus, Pe care tot timpul,  coboară Domnul Iisus… Între om şi Dumnezeu este o scară nevăzută, Împodobită şi binecuvântată de Duhul Sfânt, Este însăşi  Maria, Maica Preacurată şi Sfântă, Ea uneşte prin rugăciune blândă , Cerul  de  Pământ…