Poezii Creștin Ortodoxe

În candela de la icoană Uleiul arde fumegând Şi pacea intră în odaie Căci eu te port pe Tine-n gând. Cu chipul plin de suferinţă Crucea credinţei Tu o porţi, Pentru cei vii, eşti pocăinţă Şi liniştea pentru cei morţi. Tu te-ai Jertfit prin Răstignire Să ne scapi de păcat şi tină, Când a crăpat catapeteasma, Din beznă s-a făcut lumină.

Sapă-n stânca cea mai tare Câte-o vorbă ziditoare, Scrie pe cerul infinit Visul tău neprihănit, Spală-ţi fapta vinovată În albia argintată, Împarte-un zâmbet şi mulţi ani Cu cel mai trist dintre duşmani, Caută-n dumnezeire Ne’mplinita ta iubire, Umple ulcioarele de lut Cu clipa întâiului sărut, Zilele înlăcrimate Le aruncă mai departe, Scaldă-ţi ochii pe alee În culori de curcubeie, Caută în cel ce crede Steaua care nu se vede…

Răsare mândră dintre nori Ca noaptea să o lumineze, Frumoasă şi îţi dă fiori Că nimenea nu o-nţelege. E doar un astru între aştri Cel mai frumos şi mai splendid, E un copil cu ochi albaştri Ce-aduce zâmbetul dorit. E mama nopţii şi aduce Pe vântul rece care-adie Căldură, linişte şi pace Compuse pe o melodie. O muzică ce-ades se cântă Despre viaţă şi de moarte, Dar ea totuşi te încântă, Căci îţi revii la realitate.

De undeva de sus Ai primit un dar, pe care Neîncetat folosindu-l, vei face ca IUBIREA să se răspândească încet-încet, Oricât ar fi de greu drumul aici pe această planetă şi Norii oricât de negri, avem în Ceruri un Mijlocitor care Viaţa Şi-a dat pentru ca tu, eu şi toţi ceilalţi locuitori Ai planetei Să ne bucurăm Iubind cu adevărat, iubind Lumina, fiindcă Lumina vine de la EL.

Florile zâmbeasc, Celor care le privesc Bucurie dăruiesc! Suave flori, Ca să ne înveselească Se trezesc în zori. Își deschid petale curate, Multe sunt parfumate, Și frumos colorate. Când unele se ofilesc, Alte flori,în lume, Din nou cresc. Florile, deși trecătoare, Nimeni, ca ele, Așa daruri nu are! Se fac și flori artificiale, Dar nu au viață Ca cele naturale. Florile mai fericite Sunt cele De lumina soarelui învăluite. Ele vestesc cu bucurie Că există gingășie, frumusețe, armonie! Multe flori cresc pe Pământ, Dar cele nemuritoare Viețuiesc în Raiul sfânt! Florile, in taină, Multe le vorbesc Celor ce le prețuiesc!

Te-ai dus spre tărâm de fericire Unde nu este întristare, nici suspin, Unde este pace şi lumină, Spre Cerul cel divin! Dar ne vom întâlni, Avem nădejde tare, În viaţa cea eternă Şi-acolo vom trăi În iubire şi în armonie, Pe Dumnezeu îl vom slăvi Cu multă bucurie Şi îi vom mulţumi.