Durere sufletească
O, durere sufletească Cu gust nici dulce, nici amar, Eşti suferinţa omenească Şi-mi stai în suflet în zadar. Ce am pierdut, e o nimica, Dumnezeu îmi poate da De mii de ori pe-atâta, Ce nimeni nu-mi poate lua. Tu nu vezi că nu îmi pasă, Tu nu vezi că te ignor, Nădejdea mea e-Împărăteasa Şi numai Ei cer ajutor. Priveşte suflete al meu În trecut, în depărtare, Când L-au răstignit pe Domnul, Ce dureri îngrozitoare! O, Preasfânta mea Măicuţă, Ce-aveai în inimă şi-n gând Când i-au hotărât moartea Celui neprihănit şi blând? Ce ai simţit atunci Stăpână, Când pe Fiul Tău iubit L-ai văzut întins pe Cruce Bătut, hulit şi răstignit? A fost Lumina pe pământ, L-ai cunoscut că-i Fiul Tău, Tu ai ştiut că este Bun şi Sfânt, Tu ai ştiut că-i Dumnezeu! Dar n-ai putut să Îl ajuţi, Pentru că cei mari şi tari L-au răstignit precum au vrut, L-au numărat între tâlhari. În suflet iadul ţi-a venit Şi vărsând lacrimi amare, Cu El şi Tu ai suferit Dureri preaîngrozitoare. Ai privit cu disperare Spre întunecaţii n...