Poezii Creștin Ortodoxe

Când crezi că totul te doboară Şi viaţa e mai mult amară. Când crezi că şansă nu mai ai Şi nu mai poţi nimic să dai. Când crezi că nu mai ai putere Şi te copleşeşte-o durere. Când vrei să se sfârşească-odat’, Să fii fără de păcat. Când vrei un strop de Rai să guşti, Dar din fructul oprit muşti. Când vrei o clipă de tăcere, Dar tu nu dai mâgâiere. Când vrei ca totul să primeşti, Învaţă să şi dăruieşti; Căci dăruind vei dobândi Chiar mai mult decât vei dori.

Răsare mândră dintre nori  Ca noaptea să o lumineze,  Frumoasă şi îţi dă fiori  Că nimenea nu o-nţelege.  E doar un astru între aştri  Cel mai frumos şi mai splendid, E un copil cu ochi albaştri  Ce-aduce zâmbetul dorit.  E mama nopţii şi aduce  Pe vântul rece care-adie  Căldură, linişte şi pace  Compuse pe o melodie.  O muzică ce-ades se cântă  Despre viaţă şi de moarte,  Dar ea totuşi te încântă,  Căci îţi revii la realitate.

E o tindă a Raiului, E o stea a cerului. E un loc al împlinirii, Un loc dedicat iubirii. Acolo râzi, acolo  plângi, Acolo virtuţile le strângi. Acolo lacrimile curg, Pentru păcate ce-ai făcut. Rugăciunea veşnic curge, Ca un pârâu de apă dulce. Iubirea mereu înfloreşte, Şi inimile veseleşte.