Trup și suflet
Se scurge vremea, ceas cu ceas, Se duce timpul ce-a rămas. Și-oricât de mult aș căuta Doar prin credință pot vedea, Un scop, un sens, în viața mea Ca o busolă spre CEVA... Cum aș putea să deslușesc Gândind în modul omenesc. Cum să separ, sau să unesc Două puteri ce se-ntîlnesc? Alcătuind din asta, OM. De parcă m-aș trezi din somn. Trupul îmi cere pâine, apă Mergând agale către groapă Sufletu-mi zboară, către Cer, Cu aripi mari de porumbel. Pot oare, Doamne, să strunesc Trupul acesta omenesc? Pot sufletul să-l dezrobesc Strigând doar: DOAMNE TE IUBESC! Îți e de-ajuns iubirea mea, Când trupu-mi cere altceva. Azi mă căiesc și strig spre Tine Dar mâine cad și nu mi-e bine, Și iarăși strig, IUBIREA MEA Mă poți iubi? Mă poți ierta? În viața asta trecătoare, Când orice gest e o-ncercare, Când pot să fac și rău și bine, Asta depinde doar de mine. Dar...orice faptă săvîrșită Din trup și suflet zămislită, Mă poate duce către rău, Sau către Tine, Domnul meu. Învață-mă să-mi stăpânesc Tot sinele m...