Ave Maria!

Un univers de cascade 
orbite-s de lumina din zare,
Un univers de lumini 
îşi poartă în minţi insomnia,
Angelicul cor neobosind 
îţi aduce cântare:
Ave Maria!

Şi noi, pe pământ, în umbrire, 
vrem să aducem lumină,
Când reci insomnii ne îneacă 
în oceanul de gheaţă,
Arde din noi sărăcia 
cu o fulgerare senină,
Arde neruşinarea din faţă-mi!

A cerului bramă-i deschisă 
şi slava de acolo coboară,
Armonii invizibile 
ne cheamă  la Ceruri
Şi toţi de aici urcăm 
ca pe-o scară,
Îmbătaţi de misteruri.

Şi poetul, poeme, 
nu scrie de tristeţe, 
de dor, de iubire,
Un univers de lumini 
îi poartă în minţi insomnia,
Poetul prin vremi versuia 
poeme-n neştire
Despre Ave Maria.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Lista autorilor

Florile vorbesc