Panto Crator

Un chip atât de blând privea spre mine,
Iar eu, privindu-l, știam că mă iubea,
Căci ochii mei îl căutau de parcă
Știau că ochii Lui senini mă urmăreau.

Pe vremea când eram numai de-o șchioapă
Și chipul Tău, chiar dacă zugrăvit,
Mă urmărea de fiecare dată
Și-mi adresa tacit "Bine ai venit!"

Avea o dragoste atâta de deplină
Și toată-nțelepciunea de sub cer,
Simțeam cumva protecția Divină
Doar de-mi purtam privirea către El.

Tânjesc și-acum după acea iubire
Ce numai de la El o pot avea,
Credința și speranța-n fericire
Și teama mea de judecata Sa.

Mă tem că viața mea mă osîndește
Și mă desparte de ceea ce iubesc,
Și-atunci când cad, eu știu că mă privește,
Iar sub povara neputinței, mă smeresc.

Dar știu că, doar gândindu-mă la Tine,
Tu-mi vei trimite grabnic ajutor;
Eu mi-aș dori ca să mă judeci cu iubire
Căci Tu ești DREPTUL meu JUDECĂTOR.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Lista autorilor

Apocalipsa Sfântului Ioan tălmacită în stihuri

Dacă astăzi voi pierde...