Raze de lumină

Când zorile revin,
Aduc cu ele pace,
Iar negura dispare
Şi totul e senin;

Se-ncepe o nouă viaţă,
Mai bună, mai aleasă;
Vin raze de lumină
Ce luminează lin.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Lista autorilor

Aneta Tîmplaru-Horghidan  Antoanela Dumitriu  Carmen Claudiu-Nicolae Simonati Cornelia Berende Cristina Onoiu  Dănuț Noapteș  Dorin Ene Dorina Păduraru  Doru Gădiuță Elena Marian   Florina Popovici  Fotinia Gabriel Iordan Dorobanțu Gheorghe Paul  Ioana Voicilă Dobre   Ion Untaru   Ionel Croitoru Maria Lucia Cornea Mariana Vass  Mihaela Slaina Nic Ovidiu Radu Băeș  Radu Botiș  Răzvan Claudiescu  Roxana Brînceanu Samoilă Rednic  Silvia Avram   Silvia Moian Sinziana Andrei  Ștefan Cătălin Popa 
Citiți mai multe

Florile vorbesc

Florile zâmbeasc, Celor care le privesc Bucurie dăruiesc! Suave flori, Ca să ne înveselească Se trezesc în zori. Își deschid petale curate, Multe sunt parfumate, Și frumos colorate. Când unele se ofilesc, Alte flori, în lume, Din nou cresc. Florile, deși trecătoare, Nimeni, ca ele, Așa daruri nu are! Se fac și flori artificiale, Dar nu au viață Ca cele naturale. Florile mai fericite Sunt cele De lumina soarelui învăluite. Ele vestesc cu bucurie Că există gingășie,  Frumusețe, armonie! Multe flori cresc pe Pământ, Dar cele nemuritoare Viețuiesc în Raiul sfânt! Florile, in taină, Multe le vorbesc Celor ce le prețuiesc!
Citiți mai multe

Rugăciune

Crăiasă alegându-te Îngenunchem rugându-te, Înalță-ne, ne mântuie Din valul ce ne bântuie: Fii scut de întărire Și zid de mântuire, Privirea-ți adorată Asupră-ne coboară, O, maică prea curată, Și pururea fecioară, Marie! Noi, ce din mila sfântului Umbră facem pământului, Rugămu-ne-ndurărilor, Luceafărului mărilor; Ascultă-a noastre plângeri, Regină peste îngeri, Din neguri te arată, Lumină dulce clară, O, maică prea curată Și pururea fecioară, Marie! Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice , și a fost copiat de la adresa: https://ro.wikisource.org/wiki/Rug%C4%83ciune_(Eminescu)
Citiți mai multe