Mica furnică

Furnica, deși e mică,

Ia în spate, fără frică,

Pe sora ei cea rănită!

Nu îi este prea ușor,

Dar o duce încetișor 

Până la castelul lor.

 

Acolo viețuiesc unite,

Au camerele îngrijite 

Și bine aerisite.

Nu se ceartă, nu cârtesc,

Timpul ele prețuiesc,

Cu râvnă, bine muncesc!