Toma necredinciosul

Pe cer un nor hoinar se arătă în zare

Aruncându-şi umbra pentru-o clipă,

Iar printre ucenici vorbea cu voce tare

Toma, numit Geamănul, şi gându-i se-nfiripă:

„Dacă nu voi vedea eu semnul cuielor

Şi nu voi pune degetul pe coasta Lui

Nu voi da nicicând crezare vorbelor…”

Ucenicii se cutremurară de necredinţa lui.

Dar peste opt zile împreună ucenicii stând

Li se arătă Iisus prin uşa încuiată,

Toma-L cercetă de gându-i ascultând…

„Domnul meu, Dumnezeul meu!” rosti deodată.

Iisus privi-nspre Toma în genunchi căzut:

„Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut!”