Eu am nevoie de Dumnezeu!

Sunt ca o petală pierdută în vânt,
Păcatul mă apasă tot mereu
Pe zi ce trece mă apropii de mormânt
Eu am nevoie de Dumnezeu!

Cu firea sunt neputincioasă,
Și sufletul îmi plânge tot mereu
Lăsat-am calea luminoasă,
M-am depărtat de Dumnezeu.

Și plâng amarnic, tot cu jale,
Păcatul, fapta tot mereu
Mă luptă gândul deznădejdii
Eu am nevoie de Dumnezeu!

Ce bunătate mare are Domnul,
Cu sufletul ce plânge tot mereu
Lăsa-voi calea păcătoasă,
Că am nevoie de Dumnezeu!

M-a ruinat păcatul cu scârbire,
Și sufletul îmi plânge tot mereu
O, vino Doamne și mă iartă
Și-mi dăruiește Harul Tău.