Iartă-ne!

Maică Sfântă, iartă-ne,
Din necazuri scoate-ne,
De boli Tu ne izbăveşte,
Ruga iar ne-o împlineşte!

Pentru cei care-au plecat,
Roagă-te neîncetat
Către Fiul Tău iubit
Să le ierte ce-au greşit!

La a doua Lui venire
Să le-aducă izbăvire 
De-orice chin şi suferinţă.
Împlineşte-a lor dorinţă!

Iar când vom pleca şi noi,
Din al vieţii greu şuvoi,
Să ne vii în ajutor,
Să trecem pragul uşor!

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Lista autorilor

Aneta Tîmplaru-Horghidan  Antoanela Dumitriu  Carmen Claudiu-Nicolae Simonati Cornelia Berende Cristina Onoiu  Dănuț Noapteș  Dorin Ene Dorina Păduraru  Doru Gădiuță Elena Marian   Florina Popovici  Fotinia Gabriel Iordan Dorobanțu Gheorghe Paul  Ioana Voicilă Dobre   Ion Untaru   Ionel Croitoru  Luca Ionel Branislav   Maria Lucia Cornea Mariana Vass  Mihaela Slaina Nic Ovidiu Radu Băeș  Radu Botiș  Răzvan Claudiescu  Roxana Brînceanu Samoilă Rednic  Silvia Avram   Silvia Moian Sinziana Andrei  Ștefan Cătălin Popa 
Citiți mai multe

Vrăjmaşilor mei

Lăsaţi-mă în pace să-mi plâng sufletul meu Lăsaţi-mă în pace să mă rog lui Dumnezeu Lăsaţi-mă în pace în Numele lui Hristos, Lăsaţi-mă în pace că sunt un păcătos. Lăsaţi-mă în pace cu dorurile mele, Lăsaţi-mă să visez că mă plimb printre stele Lăsaţi-mă să mă bucur de-o stea preafrumoasă, Dragii mei vrăjmaşi, dar vouă ce va pasă? Ce vă pasă vouă dacă dorm uşor, Ce vă pasă vouă dacă mâine mor, Ce va pasă vouă de mănânc ouă crude, Nu-mi sunteţi prieteni, nici vecini, nici rude! Înaintea voastră acum eu mă smeresc, Şi dacă v-am greşit ceva, sincer mă căiesc, Dacă v-am rănit cândva prin vorbă sau purtare, Acum îmi pare rău şi vă cer iertare. Domnul Sfânt din ceruri pe voi să vă păzească, Din necaz şi de tot răul, El să va mântuiască, Să vă dea sănătate şi pace şi binecuvântare Şi păcatelor voastre în veci să le dea iertare. Dar acum lăsaţi-mă să îmi văd de viaţa mea, Să-mi găsesc în lume rostul şi să fac cu ea ceva, Lăsaţi-mă să cânt, să zbor şi să fac ce-mi place, Dragii mei vrăjmaşi, vă ...
Citiți mai multe

Familia creștină

O Iisuse, Dumnezeu, Ale Tale judecãţi Nimeni nu le poate şti, Nici ale Tale dreptãţi. Ascultaţi acum cu toţii O poveste dureroasã, Dar cu final fericit, Ce o face mai frumoasã. O familie creştinã Cu credinţã–n Dumnezeu, Era model pentru lume, Ce se rugau tot mereu, Fãceau fapte minunate Vrednice de pomenit, Erau nelipsiţi la slujbã, În credinţã au trãit, Aveau douã flori în curte, De care se bucurau, Doi bãieţi frumoşi şi veseli, De pãrinţi, ei ascultau. Mergeau cu toţii-mpreunã La Biserica din sat Rugãciuni curate, Doamne, La ceruri au înãlţat, Dar într-o zi, Tu, Pãrinte, I-ai pus la grea încercare, Mama se înbolnãvi Dându-i, Tu, o cruce mare, Cei dragi erau lângã ea, Tot mereu o sprijineau, Şi la Tine, Doamne Sfinte, Cu lacrimi ei se rugau: Doamne, ajutã-mi soţia, Dãruieşte-i sãnãtate, Las-o, Doamne, lângã mine Striga soţul dintr-o parte, Iar copiii, cu durere, Te rugau, iubit Pãrinte: Nu ne lua mama dragã. Las-o lângã noi, Sfinţite, Dar ai vrut-o lângã Tine, De pe pãmânt a plecat, D...
Citiți mai multe